duminică, 30 octombrie 2011

Unt de cocos–făcut în casă


Nici eu nu credeam ca din niste fulgi de cocos să poți face unt de cocos…and boy how was I wrong! Uite că se poate. Priveam incredula pe rawmazing și mă minunam (sau mai bine zis rawmazing-am) singură ce bine arăta unul de cocos făcut  doar cu un robot de bucătărie și niște fulgi de cocos. Așa ca ce mai tura vura, mi-am zis  nu strică să încerc. Prin fundul dulapului zăcea o punguță de fulgi de cocos, și aia pe jumătate. ”Sunt cam puțini” mi-am zis dar eram totuși curioasă să văd dacă acești fulgi pot suferi vreo oareșicare transformare. I-am luat, i-am aruncat în robotul de bucătărie cu lama în S (nu am un robot performant, e unul normal) și i-am dat să meargă. După vreo 2 minute ceva începea să se închege și deja trebuia să opresc robotul și să tot curăț marginile ca să le adun în centrul robotului să  poată prinde lama. Totuși, fiind cantitate puțină de fulgi (cam 120g) robotul nu mai făcea față căci imediat conținutul se lipea de margine. Așa că am transferat repede totul într-o caserolă de plastic, am scos mixerul vertical (cel cu mâner) și am continuat operațiunea preț de înca vreo 15 minute. Cu fiecare minut care trecea totul devenea mai lichid si vedeam cum uleiurile din fulgi încep să iasă ”la suprafață”.

Rezultatul a fost peste măsura așteptărilor. Deși textura nu este la fel de fină ca cea untului de cocos din comerț, mirosul este la fel dacă nu și mai puternic decât multe din unturile de cocos din comerț (avusesem unul de la Rapunzel care nu mirosea deloc a cocos).


În plus se economisește o caruță de bani…nu chiar o căruță dar o sumă considerabilă. Făcând două calcule: pe punga de fulgi de cocos convenționali  plătisem 4 lei (cumpărată de la magazinul rawz), am folosit mai puțin de jumătate și rezultatul final de unt de cocos a fost aprox.125g. Deci cu 2 lei am făcut 125 g unt cocos. (un borcan de unt de cocos, bio ce-i drept, de 500 g costa de la 60 ron în sus). Hmm...cum vi se pare?
Și ia priviți ce frumos s-a întărit cât timp am stat și am „povestit” cu voi despre micul experiment:

De abia aștept să îl folosesc la prăjiturele și la biscuiți raw.
Pupici arawmati!





vineri, 28 octombrie 2011

Apă de trandafiri - tonic facial natural


După cum bine vedeți sunt fascinata de trandafiri. Recunosc că fac parte din florile mele preferate și asta mai ales pentru parfumul lor înmiresmat. Vorbesc de trandafirii de grădină, nicidecum despre cei produși în sere și aduși din Olanda sau alte țări.
În urmă cu mai bine de un an și jumătate îmi comdandasem pentru prima data apă de trandafiri de aici. Tot de aici îmi comdandasem pentru prima dată și nucile de săpun și piatra de alun care o folosesc pe post de deodorant.  Revenind însă la apa de trandafiri. Singura problema a fost ca mi-a plăcut atăt de mult încât atunci când mi se terminase sticluța, mai vroiam. Doar că mi se părea cam scumpă.  Așa că mi-am suflecat mânecile și m-am gândit să mi-o pregătesc singura. Că doar cât de greu o fi? Ei bine, nu a fost așa de greu. Ba chiar foarte ușor. Și atât de mulțumită am fost de rezultat că de atunci tot îmi  tot fac și de fiecare dată când mi se termina sticluța o umplu din nou.
Așadar să purcedem la procesul tehnologic:
Avem nevoie în primul rând de :
- petale de trandafir de grădină. (Eu am pus cam 2 -3 mâini pline cât să ajungă la nivelul căramidei din centrul oalei)
- apă de ploaie (tura asta nu am avut așa că am pus apă demineralizată sau distilată)
- cuburi de gheață
  1. În centrul unei oale mari se așează o cărămidă termorezistentă. Se pun petalele de trandafir în jurul cărămizii, îndeajuns de multe încăt sa ajungă la partea superioara a caramidei dar să nu treacă de aceasta.
  2. Se toarnă apa cât să acopere petalele.
  3. se pune oala pe foc iar când începe apa să dea în clocot, se micșorează flacăra la minim, se așeaza un bol de sticla sau lut pe cărămidă.
  4. se întoarce capacul invers ca să susțină cubul de gheață (este nevoie de multă gheață. Eu am pus vreo 3-4 caserole de plastic cu apă la înghețat ca să nu mă complic prea mult cu tăvițele speciale pentru cuburile de gheață)
Și acum are loc fenomenul chimic. În timp ce fierbe apa, aburii se ridică însă fiind gheața deasupra se condenseaza pe capacul oalei iar picaturile de pe interiorul capacului se aduna în vasul pus pe cărămidă.
La prima vedere poate părea că e un procedeu laborios dar odată învățat devine chiar floare la ureche.
 Iese cam 800 ml apă de trandafiri. Eu o pun la frigider în borcan de sticlă și reumplu de fiecare dată când mi se termină recipientul în care era prima mea apă de tranafiri cumpărată. După cum bine se poate observa în poză sticluța este destul de uzată. 
Și sa vă povestesc  și de minunatele proprietăți ale aceste ape arawmate.
    Apa de trandafiri este recomandată pentru toate tipurile de ten fiind un puternic astringent, tonifiant, antirid sau antiîmbătrânire  și calmant pentru pielea sensibilă.
    În plus tenul vostru va mirosi a trandafiri. Și ce plăcut este ca atunci când cineva drag te strânge în brațe să îți șoptească : “Ce frumos miroși a trandafiri!

miercuri, 26 octombrie 2011

Green Kids?- uite ca se poate


Green Kids from Ziggy Meilus on Vimeo.

Mi-a plăcut foarte tare acest video și dacă aș avea copii aș vrea ca green smoothie-urile să facă parte din hrana lor. Se vede clar cu cât entuziasm așteaptă să fie serviti cu licoarea magică și verde.
M-am molipsit de entuziasmul cu care își savurau cei mici, Paloma si Sasha, băutura cea verde așa că am tras repede fuguța la bucătărie și  mi-am făcut și eu un smoothie verde:


Ingrediente:
2 pere
- 2 mere de grădină
- niște frunze de pătrunjel (tot de grădină că e mai arawmat)
- niște salata verde
- o lingura de pudra de cânepă (pentru un surplus de proteine, omega 3, omega 6, vitamina E, Ca, Fe etc.)
-2 pahare de apă sau borș făcut în casă (pentru un plus de vitamina B12)
Un meniu complet, nu vi se pare?



Sper să vă molipsească și pe voi cei mici și să le urmăm exemplu!
 Pupici verzi!



luni, 17 octombrie 2011

Mini-tarte "Trandafir"


Astăzi este ziua de naștere a unei persoane foarte speciale din viața mea. Și cu aceasta ocazie am vrut sa îi pregatesc ceva deosebit. Simplu dar care să spună multe. De ceva timp nu prea mai îmi place să fac cadouri sofisticate. Prefer să pregătesc ceva cu mânuțele mele.



Înainte de a începe să le plăsmuiesc nu aveam în minte ce fel de prajitură raw să fac. Totul a prins contur pe parcurs iar la final opera a fost atât de desavârșită că m-a pus pe gânduri. De unde și până unde să fac eu tarte “trandafir” (căci văzând ce am plămădit așa m-am gândit să le denumesc). Răspunsul a venit de la sine. Pentru ca această persona este trandafirul meu. Pentru că m-a îmblânzit și m-a făcut să fiu unică în lume precum el este unic în lume. Și dacă nu știți la ce mă refer redau dialogul dintre vulpe si micul prinț din cartea lui Antoine de Saint-Exupéry, Micul Prinț:
 Du-te să mai vezi o dată trandafirii. Vei descoperi că floarea ta nu are-n lume seamăn. Întoarce-te apoi la mine, să-ți iei rămas bun, iar eu îți voi dărui o taină.
Micul prinț plecă să mai vadă o dată trandafirii.
-Voi nu semănați întru nimic cu floarea mea, le spusese el. Pe voi nimeni nu v-a îmblânzit, precum nici voi n-ați îmblânzit pe nimeni. Voi sunteți precum era vulpea mea. Nu era decât o vulpe ca oricare alta dintr-o sută de mii. Dar eu mi-am facut-o prietenă și acum este unică în lume.
Și florile se rușinară.
- Sunteți frumoase, dar sunteți deșarte, le mai spuse el. Nimeni n-ar avea de ce să moară pentru voi. Bineînţeles, pentru un trecător obişnuit, trandafirul meu este la fel ca voi. Dar el singur este mai important decît voi toate la un loc, pentru că el este cel pe care l-am udat. Pentru că el este cel pe care l-am adăpostit sub clopotul de sticlă. Pentru că el este cel căruia i-am omorat omizile (în afară de două-trei cît să aibă şi fluturi). Pentru că el este cel pe care l-am ascultat plîngîndu-se, ori lăudîndu-se, ori, uneori, chiar tăcînd. Pentru că este trandafirul meu.



Ingrediente (pentru 6 portii)
 Pentru blat
1 cana de migdale
6 curmale medjool
1-2 linguri de apă

Pentru cremă
2 nectarine
1 cană de caju
1 lingura miere
1 linguriță maca (opțional)


Plăsmuirea
Se pun într-un robot de bucătărie migdalele, laste cu o zi inainte la inmuiat in apa, impreuna cu curmalele tăiate mai micuț pentru a ușura munca robotului. Eventual se adaugă un pic de apă și așteptăm frumos ca compoziția să se închege sub lamele robotului. Apoi o luam frumos și o presăm în forme peste care avem grijă să punem o folie de plastic pentru a le putea desprinde mai ușor. Se pot băga în congelator dar eu am preferat să le țin un pic in deshidrator ca să se “coacă” un pic așa la vreo 4-5 ore.
Crema a fost foarte ușor de realizat. Am pus toate ingredientele în blender, le-am învărtit vreo 30 de secunde si gata crema.
Am scos tartele de la “cuptior”, le-am scos din forme, le-am umplut cu cremă și le-am ornat cu felii de nectarine.




Pupici cu arawmă de trandafiri!


luni, 10 octombrie 2011

Flori de dovlecei umplute cu branză


Mare ospaț mare….dupa atâta timp de consumat lichide si fructe a venit în sfârșit timpul sa mă delectez cu un adevărat meniu raw. Cum mai găsisem prin grădina niște flori de dovlecei, îmi tot dădea târcoale gândul de a încerca sa le mânânc crude. De când am început să consum hrana vie am descoperit ce gust minunat poate avea dovlecelul crud. Deci dacă dovlecelul e delicios, floarea cum o fi?...păi cum să fie decât o minunație!


Ingrediente

6 flori de dovlecei
brânză de nuci (preferata mea este cea din caju dar se poate face și din migdale sau seminte de floarea soarelui) amestecată cu diverse ierburi, eu am pus mărar si nişte fulgi de drojdie inactivă.

Florile se scutură să nu fie musculițe sau praf dar e de preferat  nu se spele căci cum spuneam sunt destul de delicate. Se ia o seringă sau orice alt instrument în care sa putem introduce brânza și umplem florile. Cine are îndemânare poate să facă acestă operațiune și cu o simplă linguriță.


Sosul

1 lingura de brânza de nuci
1 lingura ulei
3 linguri apa
5/6 frunze de măcriș (îi dă un gust acrișor)
1 cățel usturoi (opțional)

Se amestecă toate ingredientele cu un mixer vertical sau de care are fiecare și se servește cu floricele umplute.



Să zic că au fost delicioase e puțin spus…vă las să încercați și voi!
Pupici arawmați !



joi, 6 octombrie 2011

Soțul, huromul și grupul

Cheia reuşitei mele în aceste zile de post. O să o iau de la coadă deși nu există o ordine pentru că toate au contat și m-au ajutat.

 

Faptul că atunci când am început acest post nu am fost singură ci am făcut parte dintr-un grup m-a ajutat enorm de mult. În primul rând pentru că eu din fire sunt fricoasă, timidă, rezervată  etc.  și nu sunt genul să mă aventurez pe terenuri necunoscute. Deci, tocmai pentru că știam că undeva în alte colțuri ale lumii sunt persoane care poate trec prin aceleași stări ca și mine, că  dacă cumva apar probleme pe parcurs aveam cui să ii spun fără riscul de a fi judecată greșit, toate acestea m-au făcut să acționez liber și cu mai mult curaj. În plus, în grup exista o persoana cu multă experiență și parca altfel te lași dus când știi că ești pe mâini bune. Fară încrederea în tine, în corpul tău și in ceilalți nu cred că reușești să ajungi prea departe.




Cine e huromul? Este minunatul meu juicer cu ax melcat. Sunt sigura ca orice juicer cu ax melcat, simplu, dublu e mult mai bun decât cel centrifugal. Doar că eu sunt amorezata de aceasta marcă.
Nu primesc bani că îî fac reclamă. Atâta pot zice ca are imediat un an și că este folosit foarte des cel puțin o dată pe zi sau de mai multe ori, după cum e cazul. Cred ca l-am folosit de mai bine de 400 de ori (așa ca medie) și în continuare face treabă bună. Înainte de a avea Huromul am avut un Lexen manual cumpărat de la Paradisul verde. Eram foarte mulțumită ce-i drept, doar că dura foarte mult până reușeam să storc niște legume (la morcovi cel puțin făceam febră musculară).Cu fructele mergea mult mai ușor. Și așa tânjea inimioara mea după unul automat, doar prețul  părea la început singura piedică. Însă investiția s-a amortizat  pe parcurs. Eu am facut un test cu un juicer centrifugal marca Carrefour și am stors 1 kg de morcovi, cantitatea rezultată de suc fiind de 250 ml, iar cu Huromul a fost dubla de aprox. 500 ml. Plus, calitatea sucului nu se compară: mult mai colorat, mai aromat și cu mai puțină spumă. Sunt conștientă că există juicere mult mai bune (sistemul Norwalk este net superior oricărui juicer din punctul meu de vedere pentru că păstrează mult mai bine nutienții din suc) dar deocamdată sunt mulțumită cu ce am.

Acum urmeaza partea cea mai dură căci e așa de greu să descrii persoanele dragi din viața ta fiindcă nu îți ajung cuvintele și întotdeauna e mult mai mult de spus decât reușești tu să o faci.
Totuși voi încerca să îmi asum acest risc. A contat enorm de mult ca cel de lângă mine să mă sprijine și să mă susțină din toate punctele de vedere. El a simțit cel mai bine efectele detox-ului meu că doar asupra lui se revărsau stările mele de irascibilitate, nervozitate din primele zile. Dar el continua să tacă și să facă. Îmi mai pregătea câte un suc, lucru mărunt de fel, dar care la momentul respectiv a contat căci câteodata parcă ți se apleacă iar să îți faci suc, dimineața, la prânz și seara. Așa, când deja eram servită primeam o dată cu paharul de suc oferit și un zâmbet larg care îmi spunea: ține-o tot așa! Și tot acest efort a meritat căci de ceva zile încoace îî zâmbesc într-una și e și el fericit de parcă el ar fi ținut post!
 Țin să precizez că eu nu încerc să conving pe nimeni să facă așa ceva. Eu am făcut acest lucru pentru că corpul meu tânjea după o pauză, deoarece am greşit mult fața de organismul meu că odata, mai demult,  nu am stiut cum să-l îngrijesc și am băgat în el vrute și nevrute: mâncare neadecvată, lunar luam analgezice când era perioada aceea delicata a lunii, plus tratamentele cu antibiotice care le-am făcut în viața mea pentru diverse infecţii .Sunt sigura ca toate acestea încă mai au urme lăsate prin corpul meu. Și acest post a reprezentat doar un mic pas de a mă răscumpăra față de el.  Sunt sigură că urmează alții.
Zilele acestea continui să mă minunez de ce mi se întâmplă de când am ieșit din post. Încep să dispară și timidețea și frica și îmi vine să urlu în gura mare cât de bine poate să îmi fie si nu pot să țin asta doar pentru mine.

Pupici arawmați, A.N



marți, 4 octombrie 2011

Postul si curajul de a posta

Prima mea postare pe blog...nu pot decât să mă minunez că în sfârșit am acest curaj de a scrie pe un blog. Și asta doar pentru că postul pe care tocmai l-am traversat m-a ajutat enorm de mult. Atât de mult încât m-am hotărât să scriu despre transformările din viața mea.
La invitația lui Angi de a posti m-am alăturat și eu împreuna cu Camelia Pătrascanu, Alina Milea, Mihela G., Mimi Walter. Eu personal am consumat pe o perioada de 10 zile numai lichide și anume multe sucuri verzi (din diferite legume, fructe si frunze) apa și ceai.
Când am început acest post nu m-am gândit la numărul de zile în care voi reuși să nu consum mâncare solidă, ci în fiecare dimineață când mă trezeam stăteam să vad ce îmi zice corpul dacă mai poate să continue sau nu. La început mi-a fost frică deoarece nu vroiam să mai slăbesc dar cu ajutorul sfaturilor date de Camelia Pătrășcanu am reușit să îmi înving aceste frici si acum la terminarea postului făcând o evaluare, am pierdut doar un kilogram si acela cred că fost mai mult din cauză că am eliminat multă placă mucoidă. Deci concluzia mea este că dacă corpul are greutatea ideala el se va menține așa și dacă trece printr-o perioadă de post. Primele două zile au fost mai grele deoarece am avut ceva simtome de detox: dureri de cap si amețeli, epuizare fizică. Poftele de mâncare, în special mâncare gătită, nu mi-au dat târcoale în toată această perioadă. Chiar din prima zi de post am început să iau dimineața câte o lingură de psyllium, inspirată fiind de experiența Corinei Bacalu. Efectele postului și a consumării de tărâțe psyllium s-au făcut vizibile la propriu în dimineța celei de a șaptea zi când am început sa elimin placa mucoidă. Acestă eliminare a durat înca 4 zile. Dacă în prima zi a fost foarte tare, în ultima devenise foarte mucilaginoasă. Dar voi reveni într-o viitoare postare cu mai multe detalii despre acestă placă. Vreau să adaug că atunci când am văzut cu ochii mei efectele minunate ale acestui post am prins și mai mult curaj că ceea ce fac e bine și asta m-a ajutat mult să continui. Se știe că într-o astfel de perioadă corpul începe să se curețe la nivel de celule și de țesut, și toate celulele moarte sunt arse ca și combustibil și eliminate ca deșeuri toxice. Astfel toată energia care înainte era folosită în digestie acum este redirecționtă spre organele din corp care au nevoie să se curețe. Totuși, de abia atunci când vezi cu proprii tăi ochii, abia atunci realizezi ce treabă minunată face corpul tău și cât de inteligent e.
Deci, spre sfârșitul postului toate erau bune și frumoase. Dar acum că mă obișnuisem, se punea o altă problemă: cum fac sa mă dezobișnuiesc. Căci dacă e importantă perioada în care se ține post, la fel de importantă este și perioada în care se întrerupe un post. Exista riscul să stresezi prea mult organismul cu niște schimbări bruște și toată munca depusă în tot acest timp să fie degeaba.
Am avut noroc că tocmai când s-a ivit problema a apărut și soluția data de Mihaela G. și găsită în cartea domnului Steve Meyerowitz, și anume că întreruperea se face în două etape. În prima etapă se vor consuma fructe care au un conținut mare de apă și de abia în etapa a doua se introduc salatele si spre sfarșitul acestui interval, semințe, nuci etc. Așa că am început să întrerup acest post cu un mare ciorchine de strugure, pe care spre marea mea mirare nu am reușit să îl termin pentru ca după primele boabe de struguri mâncate deja mă simțeam plina.Astfel am continuat sa consum sucuri verzi, apă si ceai. În momentul în care scriu mă aflu în 6-a zi de când am întrerupt postul și continui să consum multe lichide si fructe. Ieri aveam la îndemână niște brânzică de caju si doar ce am gustat-o și am simțit cum mi se strânge stomacul, semn că încă era prea devreme pentru a începe să o consum (perioada aceasta m-a învățat si mai mult să stau să îmi ascult organismul ce are să îmi transmită și știu că orice durere oricât de mică, orice disconfort este modul prin care corpul meu comunică cu mine și îmi zice ce nu-i place). Tot ieri am introdus salata și asta deocamdată doar în smoothie. Azi o voi consuma ca atare. Pot spune că și această întrerupere este un fel de prelungire a postului căci 80% din hrana încă este sub forma de lichide la care adaug fructele în stare solidă, în special mere și struguri.
prima mea salata  (atat de simpla dar mi s-a parut atat de delicioasa) savurata dupa post.
toate ingredientele sunt din productie proprie.
Beneficiile aduse de acest post au fost foarte multe la nivel fizic dar și la alte nivele. În tot acest timp am avut multă energie, am căpătat mai multă încredere în corpul meu și în mine (ca dovada și faptul că am curajul să împărtășesc public această experiență), am realizat că am nevoie de mult mai puțină mâncare decât până acum, și în plus
mă motivează să continui să mănânc preponderent crud.
Țin să mulțumesc pe această cale lui Angi, Cameliei, Alinei Milea, Mihaelei G. si lui Mimi pentru că m-au însoţit în toată această perioadă cu sfaturi, încurajari și vorbe bune si sper sa ne reîntâlnim la un viitor post.

pupici arawmați, A.N